,

- , - .

,

( ), , , (1999).

       Doga Eugen

Doga Eugen

Anul naşterii:

1937 născut la1martie, satul Mocra (Transnistria), R.Moldova;
Studii
1943-1951 Şcoala primară din satul Mocra;
1951-1955 Şcoala demuzică (liceu) din Chişinău, clasa devioloncel, prof. Pablo Giovanni Baccini;
1955-1960 Conservatorul deStat din Chişinău, clasa devioloncel, prof. Grigore Hohlov;
1960-1965 Institutul deArte din Chişinău, clasa compoziţie şiteorie amuzicii, prof. Solomon Lobel. Cursuri dedirijat simfonic.

Activitate profesională:
1957-1962 Violoncelist înOrchestra Radiodifuziunii delaChişinău;
1962-1963 Profesor laŞcoala Medie Specială deMuzică din Chişinău;
1963-1967 Profesor laŞcoala demuzică Ştefan Neaga delaChişinău, redactor muzical laeditura Cartea moldovenească, Chişinău;
1967-1971 Funcţionar laMinisterul Culturii, responsabil deviaţa muzicală din RSS Moldovenească;
1971- prezent liber-profesionist, colaborează cucele mai prestigioase studiouri defilm din Moscova, Kiev, Minsk, Bucureşti, Taşkent, Baku, Vilnius.

Debuturi (toate laChişinău):
1957 debut încalitate decompozitor cuOrchestra Radiodifuziunii, cîntecul Floare dalbă delivadă, interpretat deMaria Bieşu;
1959 debut înmuzica populară cuTaraful condus deIsidor Burdin, aranjament, cîntecul Laoglindă, versuri deGeorge Coşbuc, interpretare Ludmila Mişov;
1963 debut înmuzica decameră, cvartet decoarde nr.1;
1967 debut înmuzica defilm, comedia Secaută unpaznic după Ivan Turbincă deIon Creangă;
1968 debut înmuzica deteatru, spectacolul Radu Ştefan, întîiul şiultimul după piesa lui Aureliu Busuioc;
1972 debut înromanţe, Misterele nopţii, versuri Mihai Eminescu, interpretare Sofia Rotaru;
1983 debut înmuzica debalet, baletul Luceafărul după Mihai Eminescu;

Operele muzicale:
1967-1969 Osimfonie;
1965 Unpoem simfonic Mama după motivul linogravurii lui Aurel David;
1985 Unpoem vocal-simfonic Lie-Lie-ciocârlie (Trăiască soarele), versuri Grigore Vieru;
1958şi 1984 Două uverturi pentru orchestră simfonică; Trei balete: Luceafărul (1983), Venancia (1989) şiRegina Margot (1995);
1963; 1973; 1983; 1993; 2004 Cinci cvartete decoarde pentru orchestră decameră;
1968-1987 Şase cantate vocal-simfonice;
12coruri acappella, inclusiv două în1973pe versurile lui Mihai Eminescu: Dintre sute decatarge şiDorinţa (1967-1989);
1967- prezent Muzică defilm peste 200de filme: artistice, deanimaţie, documentare, televizate;
1968-1986 Muzică deteatru 13spectacole;
1967- prezent Piese instrumentale circa40: pentru pian, violoncel, acordeon, nai, flaut, vioară, pentru ansamblu deviorişti, clavecin, trompetă, saxofon;
1972-2002 Romanţe circa60, inclusiv opt romanţe peversurile lui Mihai Eminescu pentru voce şipian;
1981 Şase lieduri peversurile lui Mihai Eminescu pentru voce, cor şiorchestră simfonică ;
1957- prezent
Muzică uşoară peste 200de cîntece;
Valsuri circa 60;
Tangouri 10;
1959-1971 Prelucrări orchestrale şivocale pemotive populare româneşti circa 30de cîntece;
Apracticat toate genurile muzicale clasice, cuexcepţia muzicii deoperă;
Ascris muzică îndiverse stiluri naţionale pentru: R.Moldova, România, Rusia, Ucraina, Bielorusia, Lituania, Kirghizia, Uzbekistan, Afganistan, China, Bulgaria, Iugoslavia, Cipru, Polonia, Germania, Marea Britanie, SUA.

Cele mai cunoscute opere muzicale:
1967 Ritmurile oraşului (trei piese orchestrale);
1968 Codrii mei frumoşi (cântec, versuri Petrea Cruceniuc, Ludmila Mişov);
1971 Oraşul meu (cântec, versuri Gheorghe Vodă, din filmul televizat Chişinău, Chişinău, Sofia Rotaru);
1971 Cred înochii tăi (cântec, versuri Ion Podoleanu, din spectacolul Cefrumoasă este viaţa, Ion Suruceanu);
1972 Balada (piesă instrumentală, vioară şiorchestră, din spectacolul Păsările tinereţii noastre deIon Druţă înregia lui Ion Ungureanu);
1972 Florile dragostei (cîntec, versuri Anatol Ciocanu, Maria Codreanu şiIon Suruceanu);
1972 Nunta veselă (cîntec, versuri populare, Nadejda Cepraga);
1973 Sonet (piesă orchestrală);
1973 Nistrule, mîndria mea (cîntec, versuri Gheorghe Vodă, Nadejda Cepraga);
1973 Copilărie, luncă deargint (cîntec, versuri Emil Loteanu, Ştefan Petrache);
1975 Amvisat ropotul ploii (cîntec, versuri Vladimir Lazarev, Nadejda Cepraga şiVadim Konnov);
1976 Nană Ţoha, Mărul, Brişca, Mamă, mor (cântece din filmul artistic Şatra înregia lui Emil Loteanu);
1976 Drumul, Cireşul, Final (piese orchestrale din filmul artistic Şatra înregia lui Emil Loteanu);
1978 Vals (piesă orchestrală din filmul artistic Dulcea şitandra mea fiară înregia lui Emil Loteanu);
1979 Pîrîiaşul (piesă orchestrală pentru acordeon şiorchestră din filmul artistic Olimpiada deprimăvară înregia lui Isaak Magiton);
1980 Meditaţie (cîntec, versuri Grigore Vieru, Iurie Sadovnic);
1980 Aşteptare (piesă orchestrală din filmul artistic Mercedes-ul scapă deurmărire înregia lui Alexandr Muratov);
1981 Maria, Mirabela (cîntec, versuri Grigore Vieru din filmul deanimaţie cuacelaşi nume);
1981 Paşi cunoscuţi (piesă orchestrală din filmul artistic Soţia pictorului)
1983 Luceafărul (balet îndouă acte, şapte tablouri, libret deEmil Loteanu);
1983 Cascada pariziană, Lebăda, Dansul înpiaţă, Adagio, Copilăria (piese orchestrale din filmul artistic Anna Pavlova ; Curcubeul alb cantată, versuri Emil Loteanu);
1984 De-aş avea, O, rămîi (romanţe, versuri Mihai Eminescu, Mihail Munteanu şiMaria Bieşu);
1984 Eterna (piesă instrumentală din spectacolul Biserica albă deIon Druţă înregia lui Ion Ungureanu);
1984 Orice femeie efrumoasă (cîntec, versuri Grigore Vieru, interpretat Anastasia Lazariuc, din filmul Vreau săcînt);
1984 Asfinţitul posomorît (piesă orchestrală din filmul artistic Ciocnirea) ;
1985 Ochiul tău iubit, Dorinţa (romanţe, versuri Mihai Eminescu, Maria Bieşu);
1985 Dina (piesă orchestrală lasaxofon, filmul artistic Valentin şiValentina; Cîntă-mă amor (cîntec, versuri Grigore Vieru, Nadejda Cepraga, 1987); Măicuţa mea (cîntec, versuri Grigore Vieru, Anastasia Lazariuc, 1988);
1992 Plimbarea (muzică orchestrală din filmul artistic Stele peste mare);
1993 Trandafirii împuşcaţi (piesă orchestrală din filmul artistic Îndrum spre Murom);
1994 Magestic marsh (cântec, versuri Aureliu Busuioc);
1995 Rendez-vous, Preludiu, Tangou laterasă, Viraje, Înzadar... (piese orchestrale din filmul artistic Patul lui Procust după romanul lui Camil Petrescu);
1996 Rondo, Salonul, Hughenoţii (piese orchestrale din serialul televizat Regina Margot după romanul lui Alexandre Dumas-tatăl).

Afilieri:
1966 membru alUniunii Compozitorilor delaChişinău;
1968 membru alUniunii Cineaştilor delaChişinău;
1974 membru alUniunii Compozitorilor delaMoscova;
1975 membru alUniunii Cineaştilor delaMoscova.

Titluri ştiinţifice, onorifice:
1991 academician, membru titular alAcademiei deŞtiinţe din Moldova;
1997 membru alAcademiei Internaţionale deCreaţie, Moscova;
2000 Doctor Honoris Causa alAcademiei Internaţionale deDrept Economic şiArtă aFilmului, Chişinău;
2006 membru titular alAcademiei deŞtiinţe şiArte Petru cel Mare delaSankt Petersburg (Petrovskaia Akademia).

Distincţii
1974 Maestru înartă alRSSM;
1980 Laureat alPremiului deStat alRSSM;
1984 Artist alPoporului din RSSM;
1984 Laureat alPremiului deStat alURSS;
1987 Artist alPoporului din URSS;
1997 Ordinul Republicii, distincţia deStat supremă aR.Moldova;
1998 Medalia S.I. Vavilov (savant), Rusia;
1998 Medalia deaur Omul mileniului.2000, SUA;
2000 (12ianuarie) Medalia comemorativă Mihai Eminescu, Preşedintele României;
2000 (15ianuarie) Diploma deonoare Mihai Eminescu, Fundaţia Mihai Eminescu şiLiga Culturală pentru Unitatea Românilor dePretutindeni, Bucureşti;
2000 (15iunie) Medalia Mihai Eminescu, Preşedintele R. Moldova;
2000 Ordinul Mecenatul secolului, Rusia;
2004 Ordinul Steaua României îngrad deComandor, distincţia deStat supremă aRomâniei;
2004 Medalia Serviciul credincios înbeneficiul patriei (Zauserdie voblago otecestva), Rusia;
2004 Medalia Viktor Rozov (dramaturg), Rusia;
2005 Medalia Mihail Lomonosov, Rusia;
2006 Ordinul Petru I, Rusia;
2007 Medalia Dimitrie Cantemir, distincţia supremă aAcademiei deŞtiinţe din R.Moldova;
2007 Medalia Organizaţiei Mondiale deProprietate Intelectuală (WIPO) pentru realizări remarcabile înarta muzicală, Geneva.

Premii, trofee (selectiv):
1972 Scoica deargint, Festivalul Internaţional defilm delaSan Sebastian, Spania (împreună cuEmil Loteanu pentru Lăutarii);
1976 Scoica deaur, Festivalul Internaţional defilm delaSan Sebastian, Spania, (împreună cuEmil Loteanu pentru Şatra);
1982 Punguţa cudoi bani pentru muzica din filmul deanimaţie Maria, Mirabela Premiul Naţional alRomâniei acordat încadrul Festivalului filmului pentru copii, Piatra Neamţ;
1991 Music party BRNO, Grand Prix (trofeu decristal) alFestivalului internaţional almuzicii defilm, pentru contribuţie substanţială lamuzica defilm, Cehia;
2001 Gala filmului moldovenesc sec.XX, premiu pentru muzica defilm, Chişinău,
2001 Trofeul Festivalului defilm delaYalta, pentru muzica din filmul artistic Domnilor artişti, Ucraina;
2001 Ovaţia, Premiul Naţional alFederaţiei Ruse pentru întreaga activitate;
2003 Tezaurul Patriei (Sokrovişniţa Rodinî), premiu, Rusia;
2005 Meerim, Premiul Naţional alRepublicii Kîrgîstan pentru caritate, Bişkek;
2005 Doktor Vaţlav (Cheia sol), Premiul Naţional alFederaţiei Ruse pentru contribuţia substanţială înmuzica defilm;
2006 Excellency award, Premiul deExcelenţă alFestivalului producătorilor defilm independent, Constanţa;

Bibliografie selectivă
Eugen Doga : compozitor, academician/ Acad.deŞtiinţe aMoldovei ; col. red. : Ana-Maria Plămădeală [etal]. Ch. : Î.E.P. Ştiinţa, 2007. 416p. (Col. Academica/ consiliul coord. : Gheorghe Duca (preş.); Vol.3). ISBN 978-9975-67-295-5.
Doga, Eugen. Îndomajor/ Eugen Doga ; ed. îngrijită deLarisa Turea ; Min. Culturii şiTurismului alRep. Moldova. Ch. : S. n., 2007. 63p.
Doga, Eugen. Avem foarte multe talente, care merită soartă mai fericită : [interviu cucompozitorul]/ moderator : Gheorghe Budeanu // Timpul dedimineaţă. 2007. 28dec. P. 10,15.
Doga, Eugen. Eugen Doga şimuzica Singurătăţii îndoi : [interviu cucompozitorul]/ consemnare : Gheorghe Doni // Natura. 2007. ian. (Nr1). P. 6-7.
Doga Eugen.
Nuv-am părăsit niciodată : [interviu cucompozitorul E.Doga]/ consemnare : Irina Nechit // Jurnal deChişinău. 2007. 30ian. P. 10.
Doga, Eugen. Programul vieţii mele săscriu cât mai multă muzică frumoasă : [interviu cucompozitorul E.Doga]/ interlocutor : Nadina Gheorghiţă // Univers Muzical. 2007. Nr6. P. 13-17.
Doga, Eugen. Trecut
prin toate încercările/ Eugen Doga // Lit.şiarta. 2009. 22ian. P. 5.
Doga, Eugen. Visez launconcert laAteneul Român : [interviu cucompozitorul]/ consemnare : Silvia Ursu // Timpul dedimineaţă. 2007. 13iul. P. 21.
Personalia
Eugen Doga : bibliografie/ alcăt. : A.Salinschi ; B-ca municip. B.P.Hasdeu. Ch. : Universitas, 1993. 63p.
Caciuc, Anatol. Eugen Doga, unradiolog alsentimentelor/ Anatol Caciuc // Moldova : ser. nouă. 2006. Nr1/2. P. 30-32.
Cropanţeva, Tatiana.
Anul 2007a fost declarat înMoldova Anul compozitorului Eugen Doga/ Tatiana Cropanţeva // Analytique Moldpresa. 2006. 4dec. P. 3.
Duca, Gheorghe. Cudrag şipreţuire despre Eugen Doga/ Gheorghe Duca// Eugen Doga : compozitor, academician. Chişinău, 2007. P. 5-7.
Iuncu, Rodica.
Simplitatea caexpresie anobleţei : Eugen Doga la70de ani/ Rodica Iuncu // Destin românesc. 2007. Nr1/2. P. 130-134.
Pohilă, Vlad.
Schiţă deportret alartistului peculmile gloriei : [despre creaţia compozitorului Eugen Doga]/ Vlad Pohilă // Biblio Polis. 2007. Nr3. P. 76-85.
Pojar, Serghei.
Unînceput falnic alAnului Eugen Doga/ Serghei Pojar // Capitala. 2007. 26ian. P. 14; = Capitala. 2007. 26. P. 14.



:


LISTA lucrărilor ştiinţifice publicate şi a titlurilor de protecţie obţinute de comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova în anul 2016.
Lista publicațiilor științifice înregistrează cantitativ, realizările științifice efectuate în cadrul priorităților de bază ale activității din sfera științei și inovării în anul 2014, reprezentând o anexă a Raportului General al Academiei de Științe a Moldovei. Structura lucrării reflectă aria cercetărilor ştiinţifice în următoarele domenii: Științe Naturale și Exacte, Științe Inginerești și Tehnologice, Științe Medicale, Științe Agricole, Științe Sociale și Economice, Științe Umanistice și Arte.
Download
Arta Moldovei, 1975 2005, Teatru. Cinematografie, Volumul III
Volumul final, Teatru şi cinematografie, al bibliografiei retrospective Arta Moldovei 19752005, este rodul unei ample cercetări bibliografice, desfăşurate prin identificarea, selectarea şi sintetizarea informaţiilor din Bibliografia Naţională a Republicii Moldova (19752005), aparatului informativbibliografic al Bibliotecii Naţionale a Moldovei şi Bibliotecii Municipale B. P. Hasdeu, fondul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale A. Lupan a AŞM, prin consultarea de visu a publicaţiilor cercetătorilor ştiinţifici în domeniul artei teatrale şi cinematografice, materialelor conferinţelor ştiinţifice, culegerilor şi revistelor de artă, enciclopediilor.
Download
"" , .

, , . . 20
, , . . 20
:
Download

. . 8, 2015
Download
"" , .

Problemele resurselor acvatice din Moldova
Problemele resurselor acvatice din Moldova
Alcatuitor: Valentina Gurieva
Download
Resursele Naturale al Republicii Moldova
Creşterea interesului către literatura etnografică regională a avut loc în 1990, în legătură cu achiziţia de Republica Moldova statului de stat independent. Atunci a apărut posibilitatea de a lucra asupra problemelor plaiului natal numai în republica sa. Fişierul etnografic tematic retrospectiv Resursele Naturale al Republicii Moldova a fost alcătuit în anul 2012, fiind sursa principală de informaţii ( ann. 1990 2012) despre existenţa şi utilizarea resurselor naturale, starea şi problemele mediului ambiant în Republica Moldova.
Download

E-

E-

2011-08-27



2011-07-20

Radu Mihai CRIŞAN

"" , .

Academia.edu (2017-02-25)

Academia.edu

BiblioDivertis

Cea mai frumoasă bibliotecă din lume se află în România (2015-09-21)

Chiar dacă în România această bibliotecă nu este cunoscută, se pare că străinii o apreciază. Mai mult de 400.000 de utilizatori au votat în cadrul unui sondaj creat pe boredpanda.com. Sondajul are până acum 12 zile de când a fost creat, iar în urma voturilor, Biblioteca Universităţii Tehnice din Iaşi a fost desemnată cea mai frumoasă bibliotecă din lume.

Promovarea culturii în Basarabia: Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Basarabia.
(Chiosa Igor)

. - . 1909-1934 , 24 , , , . .

Academicianul Nicolae Corlăteanu personalitate ilustră a filologiei române (2015-05-12)

La 14 mai 2015 comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova va consemna o sută de ani din ziua naşterii academicianului Nicolae Corlăteanu, lingvist şi scriitor, om de cultură, academician, fondator al Şcolii ştiinţifice de lexicologie şi gramatică a limbii române în Republica Moldova. A publicat peste 550 de lucrări (monografii, studii, dicţionare, manuale, crestomaţii, programe didactice), a contribuit la organizarea ştiinţei academice. Cu această ocazie biblioteca vă invită să vizitaţi expoziţia cu genericul Academicianul Nicolae Corlăteanu organizator al ştiinţei academice. Expoziţia cuprinde un număr de 62 de documente.

  • Liste 2016
  • Liste 2015
  • Liste 2014
  • Tur virtual "Biblioteca Centarala a ASM"
  • Revistă de biblioteconomie şi ştiinţele informării
    Nr. 11-12, 2014
  • Bibliografii recente
  • Pagina Web BiblioScientia
  • Achiziții noi
    luna Noiembrie, 2016



,



Reclama

Academia de Știinte a Moldovei
Mesageria D&D
Programul Cadru











-








BiblioDivertis



(FAQ)
-

BiblioScientia

© 1997-2010
Creat in