Maria Bieşu
Maria Bieşu, cântăreaţă de operă (soprană lirico-dramatică) şi lied, profesoară, Membru de Onoare a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (din 1999).
S-a născut la 3 august 1935, s. Volintiri, Ştefan-Vodă. A absolvit Conservatorul de Stat G. Muzicescu (1961), clasa de canto. În perioada 1958-1960 este solistă în Orchestra de Muzică Populară Fluieraş. Debutul solistei pe scena Teatrului de Operă are loc pe 28 aprilie 1962 cu Floria Tosca din opera Tosca de G. Puccini. În 1965-1967 urmează studii de perfecţionare la Teatrul La Scala din Milano. În 1965 Maria Bieşu este invitată de Teatrul Mare din Moscova să interpreteze rolul Tatianei din opera Evghenii Oneghin de P.I.Ceaikovski.
În 1967 obţine Premiul I şi titlul de Cea mai bună Cio-Cio-san din lume la Concursul Internaţional Miura Tomaki (Ediţia I, Tokio, Japonia). Cântă pe scena teatrelor lirice din Berlin, Paris, Helsinki, Leipzig, Sofia, Praga, Seul, Viena, Bucureşti, Varşovia, Budapesta, Rio de Janeiro, Leningrad, Tbilisi, Kiev ş.a. Susţine turnee solistice în oraşe din Japonia, Australia, Cuba, Israel. A evoluat pe scena teatrului Metropolitan Opera din New York.
Piscurile creaţiei sale licrice le-a cucerit alături de regizorii E. Platon şi E. Constantinov, dirijorii L. Hudolei, I. Alterman, L. Gavrilov, A. Mocialov şi Alexandru Samoilă. Vicepreşedintă a Uniunii Internaţionale a Muzicienilor (Moscova), fondatoare a Festivalului Internaţional al starurilor de operă şi balet, intitulat Invită Maria Bieşu, care din 1990 are loc anual la Chişinău.
Premii şi distincţii: Premiului III la Concursul Internaţional "P. I. Ceaikovski" din Moscova (1966); Premiul I şi Cupa de Aur, pentru cea mai bună interpretare a rolului Cio-Cio-san din opera „Madame Butterfly” de Giacomo Puccini, la prima ediţie a Concursului Internaţional de canto “Miura Tamaki”, Tokio (1967); Artistă Emerită a RSSM (1964); Artistă a Poporului din RSSM (1967); Laureată a Premiului de Stat al RSSM (1968); Artistă a Poporului din URSS (1970); Laureată a Premiului de Stat al URSS (1974); Ordinul „Drapelul Roşu de Muncă” (1976); Premiului Lenin (1982); Ordinul Lenin (1984); Eroul al Muncii Socialiste; Steaua de Aur şi Ordinul Lenin (1990); Ordinul Republicii (1992); Ordinul naţional Steaua României în Gradul de Comandor (Bucureşti, 2000), Laureată a Premiului Fondului Irina Arhipova (Rusia) şi Medalia Mihai Eminescu (Bucureşti, 2001); Membru de Onoare a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (din 1999), Om de Onoare al oraşului Chişinău (1987); Primadona Operei Naţionale din Republica Moldova.
Bibliografie selectivă:
- Bieşu, Maria. Viaţa mea e un turneu... / Maria Bieşu. – Ch. : Cartea Moldovei. – 2009. – 208 p. : fot.
Articole
- Bieşu, Maria. Când omului i s-au tăiat aripile, i-a fost dată muzica : [interviu] / consemnare : Claudia Partole // Univers muzical. – 2002. – Nr 1. – P. 4-7.
- Bieşu, Maria. Cu valori mari în circuitul universal : [interviu cu Maria Bieşu, preşedintele Uniunii Muzicienilor din Moldova] / consemnare : Victor Stahi // Moldova literară. – 1997. – 12 mart.
- Bieşu, Maria. Să credem în ce dorim şi vom avea // Univers muzical. – 2002. – Nr 1. – P. 2.
- Bieşu, Maria. Timpul strânsului // Univers muzical. – 2003. – Nr 4. – P. 3.
- Bieşu, Maria. Un eveniment care ne scoate în lume : [interviu despre festivalul “Invită Maria Bieşu”] / consemnare : Claudia Partole // Moldova suverană. – 1998. – 29 aug. – P. 4.
- Bieşu, Maria. „Vă invită Maria Bieşu” : [interviu] / consemnare : Rodica Iuncu // Flux. – 1995. – 15 sept. – P. 16.
Referinţe critice
- Axionov, V. Aportul primadonei Maria Bieşu în evoluţia teatrului liric contemporan / V. Axionov // Arta’2005: Arte audiovizuale. Teatru. Cinema. Muzică. – Ch., 2005. – P. 121.
- Bejenaru, O. Un film revelaţie : [cu Maria Bieşu] / O. Bejenaru // Lit. şi arta. – 1980. – 13 mart. – P. 6.
- Belâh, Margarita. Maria Bieşu – mândria scenei noastre lirice / Margarita Belâh // Cultura. – 1974. – 1 mai. – P. 11.
- Berghie, Parascovia. Anul „Maria Bieşu” // Parascovia Berghie // Univers muzical. – 2002. – Nr 1. – P. 9.
- Maria Bieşu : Moldova. Imagini muzicale / aut.-alcăt.: E. Vdovina; pict.: V. Bulat. – Ch.: Timpul, 1979. – 60 p.
- Maria Bieşu : Scena, Opera – Dragostea mea / A. Dănilă, C. Partole, E. Vdovin; fot. : Mihai Potârniche [et. al.]. – Ch. : Cartea Moldovei, 2005 (Combintul Pologr.). – 237 p. : fot.; fot. color. – Text paral. : lb. rom., engl., fr., rusă.
- Bieşu, Maria // Chişinău : encicl. – Ch., 1997. – P. 77.
- Bieşu, Maria // Dicţionar enciclopedic. – Bucureşti, 1993. – Vol. 1. – P. 419.
- Bieşu, Maria // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 2 vol. – Ch., 1985. – Vol. 1. – P. 94-96.
- Bulat, M. Aleasă a cântecului : [Maria Biesu] / M. Bulat // Femeia Moldovei. – 1982. – Nr 6. – P. 16.
- Buzilă, Serafim. Bieşu Maria // Buzilă, Serafim. Enciclopedia interpreţilor din Moldova. – Ch., 1999. – P. 57-59.
- Ceaicovschi-Mereşanu, Gleb. Vocea ei divină : [Maria Bieşu] / Gleb Ceaicovschi-Mereşanu // Femeia Moldovei. – 1984. – Nr 5. – P. 14-15.
- Cemortan, Leonid. Maria Bieşu la început de cale / Leonid Cemortan // Arta’2005. – Ch., 2005. – P. 116-118.
- Costriţchi, Marta. Cântăreaţă... şi actriţă : [despre primadona Oprei Naţionale Maria Bieşu] / Marta Costriţchi // Univers muzical. – 2002. – Nr 2. – P. 24-25.
- Cutâriova, A. Fiică slâvită a poporului : [despre Maria Bieşu, artistă a poporului din URSS] / A. Cutâriova // Comunistul Moldovei. – 1984. – Nr 4. – P. 86-89.
- Dron, Ion. Bieşu Maria // Femei din Moldova : encicl. – Ch., 2000. – P. 44.
- Iuncu, R. O nouă întâlnire : [cu Maria Bieşu] / R. Iuncu // Femeia Moldovei. – 1980. – Nr 2. – P. 16-17.
- Malev, V. Sălăşuinţele frumosului : [despre artista poporului din URSS Maria Bieşu] / V. Malev // Femeia Moldovei. – 1976. – Nr 1. – P. 6-7.
- Marciuc, N. Încredere : [despre Maria Bieşu – artistă a poporului din RSSM] / N. Marciuc // Lit. şi arta. – 1979. – 18 ian.
- Partole, Claudia.Destin de om şi de stea : [Maria Bieşu] / Claudia Partole // Lit. şi arta. – 2005. – 18 aug. – P. 6.
- Partole, Claudia. Timpul are grijă de toate : [concertul de gală al primadonei Operei Naţionale Maria Bieşu] // Univers muzical. – 2002. – Nr 2. – P. 59-60.
- Pleşco, L. Maria Bieşu / L. Pleşco // Orizontul. – 1984. – Nr 1. – P. 48-49.
- Stici, Ion.Baştina se mândreşte cu celebra artistă :[primadona Operei Naţionale Maria Bieşu] / Ion Stici // Moldova suverană. – 2004. – 4 aug. – P. 1.
- Strâmbeanu, Andrei. Bravo! Bravo! Bravo, Maria! : [despre actriţa şi cântăreaţa de operă M. Bieşu] / Andrei Strâmbeanu // Lit. şi arta. – 2005. – 11 aug. – P. 1.
- Tcaci, E. „Infinită-i lupta pentru perfecţiune, în ea-i un început necontenit” : [despre cântăreaţa de operă Maria Bieşu] / E. Tcaci // Nistru. – 1982. – Nr 6. – P. 142-145.
- Vdovina, A. „Totul trebuie să izvorască din inimă...” : [Maria Bieşu apreciată în ţară şi peste hotare] / A. Vdovina // Nistru. – 1984. – Nr 5. – P. 144-150.
- Àáðàìîâè÷, Å. Ùåäðîñòü íåóâÿäàåìîãî òàëàíòà : [î ïðèìàäîííå Íàöèîíàëüíîé îïåðû Ìàðèè Áèåøó] / Å. Àáðàìîâè÷ // Capitala. – 2004. – 12 iun. – P. 5. : fot.
- Áåíãåëüñäîðô, Ñ. Ñëîâî î ïåâèöå : [òâîð÷åñêèé ïîðòðåò Ìàðèè Áèåøó] / Ñ. Áåíãåëüñäîðô // Êîäðû. – 1986. – Nr 3. – P. 137-141.
- Âäîâèíà, Å. Ìàðèÿ Áèåøó : [Ñòðàíèöû áèîãðàôèè] / Å. Âäîâèíà. – Ê. : Ëèòåðàòóðà àðòèñòèêý, 1984. – 207 ð.: ôîò.
Recenzie:
- Ýôåíäèåâà, Í. Âñòðå÷à ñ òàëàíòîì // Ñîâ. Ìîëäàâèÿ. – 1985. – 28 ñåíò.
- Êèðèëëîâà, Þ. Ìàðèÿ Áèåøó : Òâîð÷. ïîðòðåò / Þ. Êèðèëëîâà. – Ì. : Ìóçûêà, 1985. – 32 ð. : il.
- Äàðèåíêî, Ï. Âîëøåáíèöà èç Âîëîíòèðîâêè : [îïåðíàÿ ïåâèöà Ìàðèÿ Áèåøó] // Äàðèåíêî, Ï. Ëþäè ìîåé áèîãðàôèè : Î÷åðêè, ëèòåðàòóðíûå ïîðòðåòû, ýññå. – Ê., 1979. – ð. 118-123.
- Êàçàêîâà, Ð. Ïóñòü îò çâåçä çàæèãàþòñÿ çâåçäû… : [Ìàðèÿ Áèåøó] / Ð. Êàçàêîâà // Äåëîâàÿ ãàçåòà. – 2003. – 10 ñåíò. – Ð. 8.
- Ìèëþòèíà, È. Ãîðäîñòü íàøåé êóëüòóðû : [ê 25-ëåòèþ òâîð÷. Äåÿòåëüíîñòè Ìàðèè Áèåøó] / È. Ìèëþòèíà // Ñîâ. ìóçûêà. – 1985. – Nr 1. – P. 52-56.
- Íà ðîäèíó ×èî-×èî-Ñàí : [î Ìàðèè Áèåøó – ïåðâîé ×èî-×èî-Ñàí ìèðà] // Äåëîâàÿ ãàçåòà. – 1999. – 11 èþëÿ. – Ð. 2.
- Ïîæàð, Ñ. Êîðîëåâà îïåðû : [Ìàðèÿ Áèåøó] / Ñ. Ïîæàð // Íåçàâèñèìàÿ Ìîëäîâà. – 1993. – 26 ÿíâ.
- Ñòîëÿð, Ç. Ìàñòåðà îïåðíîé ñöåíû : Ìàðèÿ Áèåøó // Ñòîëÿð, Ç. Ñòðàíèöû ìîëäàâñêîé ìóçûêè. – Ê., 1983. – Ð. 106-109.
|
Linkuri utile:
http://www.vipmagazin.md/profil/Cio-Cio-San_/
http://ro.wikipedia.org/wiki/
http://wapedia.mobi/ro/Maria_Bieşu
http://moldova-moldovenii.blogspot.com/2010/01/maria-biesu.html |
Bibliografii
LISTA lucrărilor ştiinţifice publicate şi a titlurilor de protecţie obţinute de comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova în anul 2016.
Lista publicațiilor științifice înregistrează cantitativ, realizările științifice efectuate în cadrul priorităților de bază ale activității din sfera științei și inovării în anul 2014, reprezentând o anexă a Raportului General al Academiei de Științe a Moldovei. Structura lucrării reflectă aria cercetărilor ştiinţifice în următoarele domenii: Științe Naturale și Exacte, Științe Inginerești și Tehnologice, Științe Medicale, Științe Agricole, Științe Sociale și Economice, Științe Umanistice și Arte.
|
|
Arta Moldovei, 1975 – 2005, Teatru. Cinematografie, Volumul III
Volumul final, Teatru şi cinematografie, al bibliografiei retrospective Arta Moldovei 1975–2005, este rodul unei ample cercetări bibliografice, desfăşurate prin identificarea, selectarea şi sintetizarea informaţiilor din Bibliografia Naţională a Republicii Moldova (1975–2005), aparatului informativ–bibliografic al Bibliotecii Naţionale a Moldovei şi Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, fondul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „A. Lupan” a AŞM, prin consultarea de visu a publicaţiilor cercetătorilor ştiinţifici în domeniul artei teatrale şi cinematografice, materialelor conferinţelor ştiinţifice, culegerilor şi revistelor de artă, enciclopediilor.
|
|
Buletine tematice
Ecologia, stresul, adaptarea. Fasc. 20
Ecologia, stresul, adaptarea. Fasc.20
Alcătuitor: Lidia Zasaviţchi
|
|
Ştiinţa în Moldova
Buletin tematic, Fasc. 8, 2015
|
|
Problemele resurselor acvatice din Moldova
Problemele resurselor acvatice din Moldova
Alcatuitor: Valentina Gurieva
|
|
Resursele Naturale al Republicii Moldova
Creşterea interesului către literatura etnografică regională a avut loc în 1990, în legătură cu achiziţia de Republica Moldova statului de stat independent. Atunci a apărut posibilitatea de a lucra asupra problemelor plaiului natal numai în republica sa.
Fişierul etnografic tematic retrospectiv „ Resursele Naturale al Republicii Moldova” a fost alcătuit în anul 2012, fiind sursa principală de informaţii ( ann. 1990 – 2012) despre existenţa şi utilizarea resurselor naturale, starea şi problemele mediului ambiant în Republica Moldova.
|
|
E - Bibliotecă
 |
2011-08-27
Colecțiile de cărți adăugate în luna August în categoria ”E-bibliotecă”
Detalii
|
 |
2011-07-20
Radu Mihai CRIŞAN
SPRE EMINESCU
Detalii
|
În compartimentul "Servicii" DVS puteți afla modul de comandare a versiunei dighizate a cărții, în caz că ea lipsește în catalog.
Academia.edu Detalii
Chiar dacă în România această bibliotecă nu este cunoscută, se pare că străinii o apreciază. Mai mult de 400.000 de utilizatori au votat în cadrul unui sondaj creat pe boredpanda.com. Sondajul are până acum 12 zile de când a fost creat, iar în urma voturilor, Biblioteca Universităţii Tehnice din Iaşi a fost desemnată cea mai frumoasă bibliotecă din lume. Detalii
Articolul scoate în evidenţă aspecte mai puţin cunoscute publicului larg din istoria presei basarabene din prima jumătate a secolului XX. Accentul cade pe Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Basarabia. Apărută în perioada anilor 1909-1934 într-un tiraj de 24 volume, revista conţine studii ce reflectă istoria ţinutului dintre Prut şi Nistru, în special istoria bisericii locale, deşi temele laice nu lipsesc de pe paginile revistei. Menţionăm că articolul reprezintă o încercare de a familiariza cititorul cu revista şi face o excursie rezumativă prin subiectele abordate pe paginile ei. Detalii
La 14 mai 2015 comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova va consemna o sută de ani din ziua naşterii academicianului Nicolae Corlăteanu, lingvist şi scriitor, om de cultură, academician, fondator al Şcolii ştiinţifice de lexicologie şi gramatică a limbii române în Republica Moldova. A publicat peste 550 de lucrări (monografii, studii, dicţionare, manuale, crestomaţii, programe didactice), a contribuit la organizarea ştiinţei academice. Cu această ocazie biblioteca vă invită să vizitaţi expoziţia cu genericul „Academicianul Nicolae Corlăteanu – organizator al ştiinţei academice”. Expoziţia cuprinde un număr de 62 de documente. Detalii
|
Biblioteca Ştiinţifică (Institut) "A. Lupan" este o bibliotecă ştiinţifică cu profil enciclopedic. Funcţia principală a Bibliotecii Ştiinţifice (Institut) „A. Lupan” este asistenţa informaţională a cercetărilor ştiinţifice, satisfacerea cerinţelor de informare documentară şi de lectură a colaboratorilor instituţiilor din domeniul ştiinţei şi inovării atât prin metode tradiţionale, cât şi prin utilizarea tehnologiilor informaţionale.
-
-
-
-
Tur virtual "Biblioteca Centarala a ASM"
-
Revistă de biblioteconomie şi ştiinţele informării
Nr. 11-12, 2014
-
-
Pagina Web BiblioScientia
-
Achiziții noi
luna Noiembrie, 2016
Cererea DVS. va fi expediată în serviciul de sprijin al clienților, după examinarea ei, veți primi un raspuns
În acest bloc avem onoarea să Vă prezentăm partenerii noștri:
|
