Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan”
Academia de Științe a Republicii Moldova
Home
Mail us
Sitemap
 | 
facebook twitter delicious YouTube Flikr Issuu Scribd Centrul E-INFORMAŢIONAL

Personalități marcante


Guceac, Ion

Doctor habilitat în drept public, profesor universitar.

Doga, Eugen

Eugen Doga – artist al poporului, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Doga Eugen

Anul naşterii:

1937 — născut la 1 martie, satul Mocra (Transnistria), R. Moldova;
Studii
1943-1951 Şcoala primară din satul Mocra;
1951-1955 Şcoala de muzică (liceu) din Chişinău, clasa de violoncel, prof. Pablo Giovanni Baccini;
1955-1960 Conservatorul de Stat din Chişinău, clasa de violoncel, prof. Grigore Hohlov;
1960-1965 Institutul de Arte din Chişinău, clasa compoziţie şi teorie a muzicii, prof. Solomon Lobel. Cursuri de dirijat simfonic.

Activitate profesională:
1957-1962 Violoncelist în Orchestra Radiodifuziunii de la Chişinău;
1962-1963 Profesor la Şcoala Medie Specială de Muzică din Chişinău;
1963-1967 Profesor la Şcoala de muzică „Ştefan Neaga” de la Chişinău, redactor muzical la editura „Cartea moldovenească”, Chişinău;
1967-1971 Funcţionar la Ministerul Culturii, responsabil de viaţa muzicală din RSS Moldovenească;
1971- prezent — liber-profesionist, colaborează cu cele mai prestigioase studiouri de film din Moscova, Kiev, Minsk, Bucureşti, Taşkent, Baku, Vilnius.

Debuturi (toate la Chişinău):
1957 — debut în calitate de compozitor cu Orchestra Radiodifuziunii, cîntecul „Floare dalbă de livadă”, interpretat de Maria Bieşu;
1959 — debut în muzica populară cu Taraful condus de Isidor Burdin, aranjament, cîntecul „La oglindă”, versuri de George Coşbuc, interpretare Ludmila Mişov;
1963 — debut în muzica de cameră, cvartet de coarde nr.1;
1967 — debut în muzica de film, comedia „Se caută un paznic” după „Ivan Turbincă” de Ion Creangă;
1968 — debut în muzica de teatru, spectacolul „Radu Ştefan, întîiul şi ultimul” după piesa lui Aureliu Busuioc;
1972 — debut în romanţe, „Misterele nopţii”, versuri Mihai Eminescu, interpretare Sofia Rotaru;
1983 — debut în muzica de balet, baletul „Luceafărul” după Mihai Eminescu;

Operele muzicale:
1967-1969 O simfonie;
1965 — Un poem simfonic „Mama” după motivul linogravurii lui Aurel David;
1985 — Un poem vocal-simfonic „Lie-Lie-ciocârlie” („Trăiască soarele”), versuri Grigore Vieru;
1958 şi 1984 — Două uverturi pentru orchestră simfonică; Trei balete: „Luceafărul” (1983), „Venancia” (1989) şi „Regina Margot” (1995);
1963; 1973; 1983; 1993; 2004 — Cinci cvartete de coarde pentru orchestră de cameră;
1968-1987 Şase cantate vocal-simfonice;
12 coruri a cappella, inclusiv două în 1973 pe versurile lui Mihai Eminescu: „Dintre sute de catarge” şi „Dorinţa” (1967-1989);
1967- prezent — Muzică de film — peste 200 de filme: artistice, de animaţie, documentare, televizate;
1968-1986 Muzică de teatru — 13 spectacole;
1967- prezent — Piese instrumentale — circa 40: pentru pian, violoncel, acordeon, nai, flaut, vioară, pentru ansamblu de viorişti, clavecin, trompetă, saxofon;
1972-2002 Romanţe — circa 60, inclusiv opt romanţe pe versurile lui Mihai Eminescu pentru voce şi pian;
1981 — Şase lieduri pe versurile lui Mihai Eminescu pentru voce, cor şi orchestră simfonică ;
1957- prezent
Muzică uşoară — peste 200 de cîntece;
Valsuri — circa 60;
Tangouri — 10;
1959-1971 Prelucrări orchestrale şi vocale pe motive populare româneşti — circa 30 de cîntece;
A practicat toate genurile muzicale clasice, cu excepţia muzicii de operă;
A scris muzică în diverse stiluri naţionale pentru: R. Moldova, România, Rusia, Ucraina, Bielorusia, Lituania, Kirghizia, Uzbekistan, Afganistan, China, Bulgaria, Iugoslavia, Cipru, Polonia, Germania, Marea Britanie, SUA.

Cele mai cunoscute opere muzicale:
1967 — „Ritmurile oraşului” (trei piese orchestrale);
1968 — „Codrii mei frumoşi” (cântec, versuri Petrea Cruceniuc, Ludmila Mişov);
1971 — „Oraşul meu” (cântec, versuri Gheorghe Vodă, din filmul televizat „Chişinău, Chişinău”, Sofia Rotaru);
1971 — „Cred în ochii tăi” (cântec, versuri Ion Podoleanu, din spectacolul „Ce frumoasă este viaţa”, Ion Suruceanu);
1972 — „Balada” (piesă instrumentală, vioară şi orchestră, din spectacolul „Păsările tinereţii noastre” de Ion Druţă în regia lui Ion Ungureanu);
1972 — „Florile dragostei” (cîntec, versuri Anatol Ciocanu, Maria Codreanu şi Ion Suruceanu);
1972 — „Nunta veselă” (cîntec, versuri populare, Nadejda Cepraga);
1973 — „Sonet” (piesă orchestrală);
1973 — „Nistrule, mîndria mea” (cîntec, versuri Gheorghe Vodă, Nadejda Cepraga);
1973 — „Copilărie, luncă de argint” (cîntec, versuri Emil Loteanu, Ştefan Petrache);
1975 — „Ěíĺ ďđčńíčëń˙ řóě äîćä˙ ” — „Am visat ropotul ploii” (cîntec, versuri Vladimir Lazarev, Nadejda Cepraga şi Vadim Konnov);
1976 — „Nană Ţoha”, „Mărul”, „Brişca”, „Mamă, mor” (cântece din filmul artistic „Şatra” în regia lui Emil Loteanu);
1976 — „Drumul”, „Cireşul”, „Final” (piese orchestrale din filmul artistic „Şatra” în regia lui Emil Loteanu);
1978 — „Vals” (piesă orchestrală din filmul artistic „Dulcea şi tandra mea fiară” în regia lui Emil Loteanu);
1979 — „Pîrîiaşul” (piesă orchestrală pentru acordeon şi orchestră din filmul artistic „Olimpiada de primăvară” în regia lui Isaak Magiton);
1980 — „Meditaţie” (cîntec, versuri Grigore Vieru, Iurie Sadovnic);
1980 — „Aşteptare” (piesă orchestrală din filmul artistic „Mercedes-ul scapă de urmărire” în regia lui Alexandr Muratov);
1981 — „Maria, Mirabela” (cîntec, versuri Grigore Vieru din filmul de animaţie cu acelaşi nume);
1981 — „Paşi cunoscuţi” (piesă orchestrală din filmul artistic „Soţia pictorului)”
1983 — „Luceafărul” (balet în două acte, şapte tablouri, libret de Emil Loteanu);
1983 — „Cascada pariziană”, „Lebăda”, „Dansul în piaţă”, „Adagio”, „Copilăria” (piese orchestrale din filmul artistic „Anna Pavlova” ; „Curcubeul alb” cantată, versuri Emil Loteanu);
1984 — „De-aş avea”, „O, rămîi” (romanţe, versuri Mihai Eminescu, Mihail Munteanu şi Maria Bieşu);
1984 — „Eterna” (piesă instrumentală din spectacolul „Biserica albă” de Ion Druţă în regia lui Ion Ungureanu);
1984 — „Orice femeie e frumoasă” (cîntec, versuri Grigore Vieru, interpretat Anastasia Lazariuc, din filmul „Vreau să cînt”);
1984 — „Asfinţitul posomorît” (piesă orchestrală din filmul artistic „Ciocnirea”) ;
1985 — „Ochiul tău iubit”, „Dorinţa” (romanţe, versuri Mihai Eminescu, Maria Bieşu);
1985 — „Dina” (piesă orchestrală la saxofon, filmul artistic „Valentin şi Valentina”; „Cîntă-mă amor” (cîntec, versuri Grigore Vieru, Nadejda Cepraga, 1987); „Măicuţa mea” (cîntec, versuri Grigore Vieru, Anastasia Lazariuc, 1988);
1992 — „Plimbarea” (muzică orchestrală din filmul artistic „Stele peste mare”);
1993 — „Trandafirii împuşcaţi” (piesă orchestrală din filmul artistic „În drum spre Murom”);
1994 — „Magestic marsh” (cântec, versuri Aureliu Busuioc);
1995 — „Rendez-vous”, „Preludiu”, „Tangou la terasă”, „Viraje”, „În zadar...” (piese orchestrale din filmul artistic „Patul lui Procust” după romanul lui Camil Petrescu);
1996 — „Rondo”, „Salonul”, „Hughenoţii” (piese orchestrale din serialul televizat „Regina Margot” după romanul lui Alexandre Dumas-tatăl).

Afilieri:
1966 — membru al Uniunii Compozitorilor de la Chişinău;
1968 — membru al Uniunii Cineaştilor de la Chişinău;
1974 — membru al Uniunii Compozitorilor de la Moscova;
1975 — membru al Uniunii Cineaştilor de la Moscova.

Titluri ştiinţifice, onorifice:
1991 — academician, membru titular al Academiei de Ştiinţe din Moldova;
1997 — membru al Academiei Internaţionale de Creaţie, Moscova;
2000 — Doctor Honoris Causa al Academiei Internaţionale de Drept Economic şi Artă a Filmului, Chişinău;
2006 — membru titular al Academiei de Ştiinţe şi Arte „Petru cel Mare” de la Sankt Petersburg („Petrovskaia Akademia”).

Distincţii
1974 — Maestru în artă al RSSM;
1980 — Laureat al Premiului de Stat al RSSM;
1984 — Artist al Poporului din RSSM;
1984 — Laureat al Premiului de Stat al URSS;
1987 — Artist al Poporului din URSS;
1997 — Ordinul Republicii, distincţia de Stat supremă a R. Moldova;
1998 — Medalia „S.I. Vavilov” (savant), Rusia;
1998 — Medalia de aur „Omul mileniului. 2000”, SUA;
2000 (12 ianuarie) — Medalia comemorativă „Mihai Eminescu”, Preşedintele României;
2000 (15 ianuarie) — Diploma de onoare „Mihai Eminescu”, Fundaţia „Mihai Eminescu” şi Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Bucureşti;
2000 (15 iunie) — Medalia „Mihai Eminescu”, Preşedintele R. Moldova;
2000 — Ordinul „Mecenatul secolului”, Rusia;
2004 — Ordinul Steaua României în grad de Comandor, distincţia de Stat supremă a României;
2004 — Medalia „Serviciul credincios în beneficiul patriei” („Za userdie vo blago otecestva”), Rusia;
2004 — Medalia „Viktor Rozov” (dramaturg), Rusia;
2005 — Medalia „Mihail Lomonosov”, Rusia;
2006 — Ordinul „Petru I”, Rusia;
2007 — Medalia „Dimitrie Cantemir”, distincţia supremă a Academiei de Ştiinţe din R. Moldova;
2007 — Medalia Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (WIPO) pentru realizări remarcabile în arta muzicală, Geneva.

Premii, trofee (selectiv):
1972 — „Scoica de argint”, Festivalul Internaţional de film de la San Sebastian, Spania (împreună cu Emil Loteanu pentru „Lăutarii”);
1976 — „Scoica de aur”, Festivalul Internaţional de film de la San Sebastian, Spania, (împreună cu Emil Loteanu pentru „Şatra”);
1982 — „Punguţa cu doi bani” pentru muzica din filmul de animaţie „Maria, Mirabela” — Premiul Naţional al României acordat în cadrul Festivalului filmului pentru copii, Piatra Neamţ;
1991 — „Music party BRNO”, Grand Prix (trofeu de cristal) al Festivalului internaţional al muzicii de film, pentru contribuţie substanţială la muzica de film, Cehia;
2001 — Gala filmului moldovenesc sec.XX, premiu pentru muzica de film, Chişinău,
2001 — Trofeul Festivalului de film de la Yalta, pentru muzica din filmul artistic „Domnilor artişti”, Ucraina;
2001 — „Ovaţia”, Premiul Naţional al Federaţiei Ruse pentru întreaga activitate;
2003 — „Tezaurul Patriei” („Sokrovişniţa Rodinî”), premiu, Rusia;
2005 — „Meerim”, Premiul Naţional al Republicii Kîrgîstan pentru caritate, Bişkek;
2005 — „Doktor Vaţlav” („Cheia sol”), Premiul Naţional al Federaţiei Ruse pentru contribuţia substanţială în muzica de film;
2006 — „Excellency award”, Premiul de Excelenţă al Festivalului producătorilor de film independent, Constanţa;

Bibliografie selectivă
Eugen Doga : compozitor, academician / Acad. de Ştiinţe a Moldovei ; col. red. : Ana-Maria Plămădeală [et al]. — Ch. : Î.E.P. Ştiinţa, 2007. — 416 p. — (Col. „Academica” / consiliul coord. : Gheorghe Duca (preş.); Vol. 3). — ISBN 978-9975-67-295-5.
Doga, Eugen. În do major / Eugen Doga ; ed. îngrijită de Larisa Turea ; Min. Culturii şi Turismului al Rep. Moldova. — Ch. : S. n., 2007. — 63 p.
Doga, Eugen. „Avem foarte multe talente, care merită soartă mai fericită” : [interviu cu compozitorul] / moderator : Gheorghe Budeanu // Timpul de dimineaţă. — 2007. — 28 dec. — P. 10,15.
Doga, Eugen. Eugen Doga şi muzica Singurătăţii în doi : [interviu cu compozitorul] / consemnare : Gheorghe Doni // Natura. — 2007. — ian. (Nr 1). — P. 6-7.
Doga Eugen.
„Nu v-am părăsit niciodată” : [interviu cu compozitorul E. Doga] / consemnare : Irina Nechit // Jurnal de Chişinău. — 2007. — 30 ian. — P. 10.
Doga, Eugen. Programul vieţii mele — să scriu cât mai multă muzică frumoasă : [interviu cu compozitorul E. Doga] / interlocutor : Nadina Gheorghiţă // Univers Muzical. — 2007. — Nr 6. — P. 13-17.
Doga, Eugen. Trecut
prin toate încercările / Eugen Doga // Lit. şi arta. — 2009. — 22 ian. — P. 5.
Doga, Eugen. „Visez la un concert la Ateneul Român” : [interviu cu compozitorul] / consemnare : Silvia Ursu // Timpul de dimineaţă. — 2007. — 13 iul. — P. 21.
Personalia
Eugen Doga : bibliografie / alcăt. : A. Salinschi ; B-ca municip. „B. P. Hasdeu”. — Ch. : Universitas, 1993. — 63 p.
Caciuc, Anatol. Eugen Doga, un radiolog al sentimentelor / Anatol Caciuc // Moldova : ser. nouă. — 2006. — Nr 1/2. — P. 30-32.
Cropanţeva, Tatiana.
Anul 2007 a fost declarat în Moldova „Anul compozitorului Eugen Doga” / Tatiana Cropanţeva // Analytique Moldpresa. — 2006. — 4 dec. — P. 3.
Duca, Gheorghe. Cu drag şi preţuire despre Eugen Doga/ Gheorghe Duca// Eugen Doga : compozitor, academician. — Chişinău, 2007. — P. 5-7.
Iuncu, Rodica.
Simplitatea ca expresie a nobleţei : Eugen Doga la 70 de ani / Rodica Iuncu // Destin românesc. — 2007. — Nr 1/2. — P. 130-134.
Pohilă, Vlad.
Schiţă de portret al artistului pe culmile gloriei : [despre creaţia compozitorului Eugen Doga] / Vlad Pohilă // Biblio Polis. — 2007. — Nr 3. — P. 76-85.
Pojar, Serghei.
Un început falnic al Anului Eugen Doga / Serghei Pojar // Capitala. — 2007. — 26 ian. — P. 14; Ńňîëčöŕ = Capitala. — 2007. — 26 ˙íâ. — P. 14.



Linkuri utile:


Bibliografii

Bibliografii

LISTA lucrărilor ştiinţifice publicate şi a titlurilor de protecţie obţinute de comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova în anul 2016.
Lista publicațiilor științifice înregistrează cantitativ, realizările științifice efectuate în cadrul priorităților de bază ale activității din sfera științei și inovării în anul 2014, reprezentând o anexă a Raportului General al Academiei de Științe a Moldovei. Structura lucrării reflectă aria cercetărilor ştiinţifice în următoarele domenii: Științe Naturale și Exacte, Științe Inginerești și Tehnologice, Științe Medicale, Științe Agricole, Științe Sociale și Economice, Științe Umanistice și Arte.
Download
Arta Moldovei, 1975 – 2005, Teatru. Cinematografie, Volumul III
Volumul final, Teatru şi cinematografie, al bibliografiei retrospective Arta Moldovei 1975–2005, este rodul unei ample cercetări bibliografice, desfăşurate prin identificarea, selectarea şi sintetizarea informaţiilor din Bibliografia Naţională a Republicii Moldova (1975–2005), aparatului informativ–bibliografic al Bibliotecii Naţionale a Moldovei şi Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, fondul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „A. Lupan” a AŞM, prin consultarea de visu a publicaţiilor cercetătorilor ştiinţifici în domeniul artei teatrale şi cinematografice, materialelor conferinţelor ştiinţifice, culegerilor şi revistelor de artă, enciclopediilor.
Download

Buletine tematice

Buletine tematice

Ecologia, stresul, adaptarea. Fasc. 20
Ecologia, stresul, adaptarea. Fasc.20
Alcătuitor: Lidia Zasaviţchi
Download
Ştiinţa în Moldova
Buletin tematic, Fasc. 8, 2015
Download

Indice bibliografic tematic

Problemele resurselor acvatice din Moldova
Problemele resurselor acvatice din Moldova
Alcatuitor: Valentina Gurieva
Download
Resursele Naturale al Republicii Moldova
Creşterea interesului către literatura etnografică regională a avut loc în 1990, în legătură cu achiziţia de Republica Moldova statului de stat independent. Atunci a apărut posibilitatea de a lucra asupra problemelor plaiului natal numai în republica sa. Fişierul etnografic tematic retrospectiv „ Resursele Naturale al Republicii Moldova” a fost alcătuit în anul 2012, fiind sursa principală de informaţii ( ann. 1990 – 2012) despre existenţa şi utilizarea resurselor naturale, starea şi problemele mediului ambiant în Republica Moldova.
Download

E - Bibliotecă

E - Bibliotecă

2011-08-27


Colecțiile de cărți adăugate în luna August în categoria ”E-bibliotecă”
Detalii

2011-07-20

Radu Mihai CRIŞAN
SPRE EMINESCU
Detalii
În compartimentul"Servicii" DVS puteți afla modul de comandare a versiunei dighizate a cărții, în caz că ea lipsește în catalog.

Infocentru

Noutăți

Academia.edu (2017-02-25)

Academia.edu Detalii

BiblioDivertis

Cea mai frumoasă bibliotecă din lume se află în România (2015-09-21)

Chiar dacă în România această bibliotecă nu este cunoscută, se pare că străinii o apreciază. Mai mult de 400.000 de utilizatori au votat în cadrul unui sondaj creat pe boredpanda.com. Sondajul are până acum 12 zile de când a fost creat, iar în urma voturilor, Biblioteca Universităţii Tehnice din Iaşi a fost desemnată cea mai frumoasă bibliotecă din lume. Detalii

Articole

Promovarea culturii în Basarabia: Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Basarabia.
(Chiosa Igor)

Articolul scoate în evidenţă aspecte mai puţin cunoscute publicului larg din istoria presei basarabene din prima jumătate a secolului XX. Accentul cade pe Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Basarabia. Apărută în perioada anilor 1909-1934 într-un tiraj de 24 volume, revista conţine studii ce reflectă istoria ţinutului dintre Prut şi Nistru, în special istoria bisericii locale, deşi temele laice nu lipsesc de pe paginile revistei. Menţionăm că articolul reprezintă o încercare de a familiariza cititorul cu revista şi face o excursie rezumativă prin subiectele abordate pe paginile ei. Detalii

Expoziții

Academicianul Nicolae Corlăteanu – personalitate ilustră a filologiei române (2015-05-12)

La 14 mai 2015 comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova va consemna o sută de ani din ziua naşterii academicianului Nicolae Corlăteanu, lingvist şi scriitor, om de cultură, academician, fondator al Şcolii ştiinţifice de lexicologie şi gramatică a limbii române în Republica Moldova. A publicat peste 550 de lucrări (monografii, studii, dicţionare, manuale, crestomaţii, programe didactice), a contribuit la organizarea ştiinţei academice. Cu această ocazie biblioteca vă invită să vizitaţi expoziţia cu genericul „Academicianul Nicolae Corlăteanu – organizator al ştiinţei academice”. Expoziţia cuprinde un număr de 62 de documente. Detalii

Despre bibliotecă

Biblioteca academică este o bibliotecă ştiinţifică cu profil enciclopedic. Funcţia principală a Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „A. Lupan” este asistenţa informaţională a cercetărilor ştiinţifice efectuate în cadrul Academiei de Ştiinte a Moldovei, satisfacerea cerinţelor de informare documentară şi de lectură a colaboratorilor instituţiilor academice atât prin metode tradiţionale, cât şi prin utilizarea tehnologiilor informaţionale.

  • Liste 2016
  • Liste 2015
  • Liste 2014
  • Tur virtual "Biblioteca Centarala a ASM"
  • Revistă de biblioteconomie şi ştiinţele informării
    Nr. 11-12, 2014
  • Bibliografii recente
  • Pagina Web BiblioScientia
  • Achiziții noi
    luna Noiembrie, 2016

Întreabă bibliotecarul



Cererea DVS. va fi expediată în serviciul de sprijin al clienților, după examinarea ei, veți primi un raspuns



Parteneri

În acest bloc avem onoarea să Vă prezentăm partenerii noștri:

Recomandăm

Programul Cadru
Camera Nationala a Cartii (CNC)
Academia de Știinte a Moldovei
International Bookshop “Educational Centre”
Despre bibliotecă Infocentru
Scurt istoric
Structura bibliotecii
Program de activitate al bibliotecii
Adresa bibliotecii
Statut
Regulament
Regulament utilizare
Săli de lectură și de calculatoare
Tur virtual al bibliotecii
Donație bibliotecii
Achiziții publice
Fondul de rezervă și schimb
Premii și mențiuni
Funcții vacante
Pagina ecologică



AȘM în Presă
Noutăți
BiblioDivertis

Articole
Anunțuri
Întrebări frecvente (FAQ)
Resurse Web
Galeria foto
Revista BiblioScientia
Personalități marcante
© 1997-2010 Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan”
Academia de Științe a Republicii Moldova
Creat in